joi, 6 februarie 2014

În tramvai

Tramvaiul e o chestie interesantă ca să spun așa... Tramvaiul e un tren de oraș *wow, geniala de mine* îmbâcsit de oameni în orele de vărf și nu numai, în care intră turme de oameni, printre care și hoțomani, ciorditori, cum s-o numi. Și oamenii ăia ies pe rând. E o chestie în care un scaun valorează cât o viață de om și poți sta cu capul *fără să vrei, logic* lângă subrațul unui tip cu mustață și trening transpirat. Eh, dar ce contează!
Mai rău e cu ciorditorii deja numiți mai sus: unii sunt doar oameni dubioși, alții ciorditori de-adevăratelea, iar unii doar șmecherași de cartier.
1# Oamenii dubioși

  • intră în tramvai cu o pungă mare și umflată
  • poartă haine semi-rupte și au o mustață și o față super păroase
  • chiar dacă sunt scaune libere, ei neapărat se așază lângă ele
  • când încerci să te uiți la ei, ei se uită la tine, tu nu te mai uiți la ei, apoi te uiți, și ei sunt tot cu ochii la tine, uitându-se la tine de parcă ei sunt  mâță înfometată care primește ton la cuptor după 2 luni nemâncate
  • sunt mereu singuri, dar se adună încet, intrând câte unul la fiecare stație, dar nu coboară nici unul înainte de tine
Concluzie: cerșetori cu pungi care se uită fix la tine.

2# Șmecherași de cartier
(DA, ȘTIU, NU E-N ORDINE CRONOLOGICĂ, OMOARĂ-MĂ!)

  • intră pe ușa din spate în tramvai
  • sunt minim trei în grup, întâlnindu-se mereu cu vreo doi în drumul său
  • poartă părul cu gel și își dau cu trening adidas și pantaloni sport adidas și adidași adidas chiar dacă afară sunt -7 grade Celsius
  • stau și vorbesc în gura mare de cât de șmecheri sunt ei
Povestee:
Veneam de la mall cu mătușă-mea. Am mers la mall că trebuia să-i ia un tricou verișoarei mele, roz cu nu știu ce fundă. În fine, când să venim, ne urcăm în troleu-7 seara, oră de vârf, prost moment- și ușile rămân deschise cca. 3 minute. Găsim un loc ca să nu stăm în ușă și lângă noi, când să se-nchidă ușile, intră ”șmecherașii de cartier” - 3 d-ăștia, care se-apucă să vorbească în gura mare:
”-Bă, io-mi țin telefonu și portofelu-n buzunar, că mi-l fură ăștia.
-Nu, bei, vezi că ți-l fură din buzunar de la blugi, bă, io-l țin în geacă, bei, că nu-l fură ăștia!”
Mai fac ăștia nu știu ce aluzii la unde-și țin v@looryl3 shukar3 și apoi începe unu cu freza plină de gel și cu trening de adidas, deși erau -7 grade afară (cred), cică:
”-Băi, aveam io niște prieteni în Crângași, care știi wăi, când erau orele astea de vârf, intrau băi pe-o ușă a tramvaiului cu mâinile goale și apoi ieșeu pe alta cu vreo 15 portofele, băă! Și știi, dacă-i ziceai dimineața că vrei un portofel de piele, seara te chema la el, bă bossule, hai să-ți dau portofelu, băi!!!” râzând și urlând în tot tramvaiul.
Mătuși-mea avea o mână pe bara tramvaiului și cealaltă mână lângă corp, în care ținea 2 pungi- una cu portofelul și cealaltă cu tricoul amintit mai sus. Când l-am auzit pe ”șmecheraș”, eu repede caut pungile, în creieru meu răsună ”Unde-s pungile?!?!!?!?!?”. Le-am găsit la mătuși-mea în mâna mai apropiată de ”șmecherași”. Le ținea pe lângă corp, înafară. Iar eu trag pungile de acolo mai între mine și mătușă-mea :))). Parcă m-o auzit cu ”Unde-s pungile?!?!?” și mi-a zis:
”-Stai liniștită, am pungile.”
Doamne, ce-am mai râs! Dar ”șmecherașii” ăștia te fac s-o iei razna dacă n-ai ce face în tramvai și ești atent la ei. o.O

Concluzie: câte trei ”bogați” care urlă-n tramvai.

3# Ciorditori adevărați

  • intră și ies la aceeași stație
  • sunt tăcuți și deseori poartă paltoane super lungi chiar dacă afară-s 31 grade Celsius
  • dacă se uită la ceva, se uită intens
  • au privirea îndreptată-n jos
  • merg cu tramvaiul numai în orele de vârf și mereu sunt singuri și grăbiți
Concluzie: dubioși care intră și ies la aceeași stație a tramvaiului numai în orele de vârf








Asta o fost cu ”ciorditorii” din tramvai.
4-9-1-14-1 20-5 16-18-9-22-5-19-20-5
:D

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu